Furtuna de lumina

Furtuna de lumina

te-ai coborat din regatul de azur

si ma-ntariti cu razele-ti calde si din aur

dar tu esti rece si fara calm

si eu te-ascult

caci tu pari fara mila

si etern maligna

Dar eu stiu mai bine

si eu te-ascult

curentii mercuriali ce soptesc si fluiera

nimeni nu-i intelege, doar eu stiu limba ta

si totusi nu-nteleg nici eu ce vrei sa-mi faci

Caci dulce imi vorbesti

ca si cum ne stim de cand timpul a fost dat

Dar uitandu-ma la tine, vad doar frig si rautate

caci al tau crivat pielea de marmura mi-o face

si sufletu-mi de sticla incet, incet, in cioburi il preface

De mi-ai spune doar

daca pot sa ma-ncred in tine

in regatul de azur sa ma ridici